Aș vrea să îl urăsc pe cel ce-ai fost,
Dar n-am găsit încă armata de gânduri
Pe care s-o arunc în lupta
Cu timpul și imaginea-ți săpată
În fiecare lacrimă și zi.

Și-apoi să îl ador pe acela ce vei fi,
Fără să-ți știu fiece colț de noapte,
Fără să simt când pleci sau când visezi,
Să am în minte ultimul sărut
Sau umărul ce-am plâns...

E mult, gândesc, de pus balanței greutate...

Aș vrea să îl urăsc pe cel ce-ai fost,
Apoi să îl ador pe acela ce vei fi
Sau viceversa?
Și n-aș vrea totuși să greșesc
Și să-l „omor” pe cel ce ar putea trăi.



8 ianuarie 2003