Sunt un cuibar de pasare natanga
ce stie doar sa cante, nu sa planga.

De fiecare data cand apune
in mine se intoarce-a mortaciune.

Iar cand se-mpiedica de cate-un nor,
in pana ei aguda ma-nfasor.

Ea duce-n plisc un strop de apa vie
pe care mi-l aduce-n dar tot mie.

Luati-l voi! Eu nu duc trebuinta
decat de-un zbor si-un picur de credinta.

Asa ajut lumina sa se stranga
intr-un cuibar de pasare natanga.