NANGA-PARBAT
Celui ce-a fost Herman Buhl



Împotriva vântului turbat,
Sus pe Nanga-Parbat,
Întreaga-ți ființă – picătură de voință…

…cu vorba dinaintea gurii,
cu suflușul plutind undeva…
înaintea sufletului…
cu inima pompând rar
Oxigen…
și de mai multe ori
Dorință…

Tu muști zăpada cu colții de la picioare
sau limba-ți ,
când te prăbușești într-o crevasă
cu cerul gurii
așa de…Negru!
Sau inima-ți o muști
și-o strunești mai departe
din gheață-n gheață…
Tu știi că dincolo de Viață
totul ingheață
așa de Înalt…

chiar și fractura de voință
și-ntinderile de mușchi…și de…zăpadă!