se stinge-n mine trandafirul vietii
apare moartea ca o umbra
iar eu tanjesc dupa venirea diminetii
sa izgoneasca-n nori aceasta noapte sumbra.
ochii-mi umezi cauta lumina...
izbavitoare raza de speranta,
inima-mi zace muta,de durere plina
iar eu aud necontenit un ras diavolesc de cotoroanta...
ceasul ticaie absurd,ca un ecou al existentei efemere,
degeaba-ncerc s-alung blestemul si vreau de el sa ma feresc
caci totul,pan' la urma...e tacere.
imi moare carenea,trupul putrezeste,dar EU...traiesc!
nu mai imi este frica
plec capul meu in fata nemuririi
privesc incremenita la sufletul ce-n ceruri se ridica
se sfarma inima mea...tribut platit iubirii.
se stinge-n mine trandafirul vietii,
apare moartea ca o umbra...
nu mai astept venirea diminetii
plutesc spre infinit,in noaptea ce-a uitat sa fie sumbra...