Un înger al satanei,
În ochii mei se uită.
Zâmbește și-mi arată
Plăcerea ce-o suportă.
Setea de iad-e-atât de mare
Că demonul iubirii
În ea întreagă moare.
V-evoc, îngeri căzuți,
Stăpânii nemuririi;
Vă chem în al meu cuget,
În calea nimicirii.
Aștept a voast-prezență
În lumea asta plină,
În care-ntr-o durere
Prea mulți se mai alină.
Prea pur e iadul vostru
Umbrit de-o simplă dungă,
De-o lumină rece,
A vieții noastre umbră.