Va fi o noapte lungă cum n-a fost-
Voi îneca tristețea toată în beție
Și-mi voi cânta un cântec fără rost,
Odă-a singurătății, închinată mie

Când dimineața laptelui nesupt va curge
Albind o noapte ce-a plouat doar chin
Sufletul meu din trup mi se va smulge
Și va veni să te sărute lin.

Sub fâlfâirea lui de aripi vii
Te vei întoarce poate-n somnu-ți de mărgean:
Te voi fi sărutat sub vâsc și nu vei ști
Că-n mine vei fi-mbătrânit încă un an.