Mi-ai ars atat de nonsalant
inceputurile, incat
am crezut in tine,
Dumnezeul meu,
si cand mi-ai dat
sa gust
doar plenitudinea ta
in loc de iubire.

Dar cum sa te pot
strecura
intre secundele
mele de tipat,
pe tine, Necuprinsul?

Dezradacinata acum,
ma rog tie:
lasa-ma,
topita in lumina
pe care o respiri,
sa te iubesc
macar
pe dinauntru.