cand toate isi vor recapata linistea
ma voi intoarce in ierburile arse
sa mi te-adun singuratatii...

urmele tale nestinse vor galopa prin mine
albastru si alb
asa cum erai tu de frumoasa

haide, dormi acum,
eu nu mai stiu sa scriu poezii,
am sa te-astept undeva, la capatul timpului,
(ah, tu deja ai ajuns!)
sa mai deschidem o data
poarta aceea inalta de cer...