Oglinda mi-arata monstrul ce sare din mine,
Stramb , bocciu, dar vesel...
Cel ce te asteapta cu masa intinsa pe scandura roasa de carii.
Dusmanit ma uit iar in ciobul de sticla
Ce-si apleaca urechea diformitatii mele...
Obosit ma intind in patu-ti plin de mucegai...
Esti rece langa mine , dar nu esti moarta ci doar
sufletul ti-e plecat...
Discordia-ti pt mine nu bate-n dusumea...
Ci sta deasupra , in echilibru, gata sa cada
In oglinda plina de ghinion,
Pe pardoseala la fel de rece ca iubirea ce-mi porti....