Neant


Nu plang,
Esti unul ce-am iubit,
Inger tacut din departare,
Suflet pribeag spre-al vietii asfintit.

Nu plang,
Dar sufletu-mi culege lacrimi,
Privind tacut spre amintirea
Invesmantata in tacute-mi patimi.

Nu plang,
Surasul soarele-si ingheata
Privind luceferii ce peste umeri
Odata-ti semanam in curcubeu de viata.

Nu plang,
Doar obosit implor vecia
Sunt insetat sa iti aud tacerea,
Din roua de-amintiri mi-adap nimicnicia.

Izbesc un colt de stea cu tampla,
Arunc cu nemurirea-mi spre pamant;
Ma invesmant in giulgiu de vise
Adorm in neagra-mi noapte si ma intreb de plang....


"Moartea nu este decat o schimbare vesnica." (Philip Freneau)