Totul se misca atat de repede, ah...
oamenii, lumina,
Si goale, parasite de sine, serbede sunt
precum un spleen.

Eu ma agat de firul de praf
de frunza galbena prabusita. Eu
ma apuc cu dintii de aerul rupt si concav
aratand ca o sita.

Toti par atat de grabiti azi.
Lumea e viteza, lumea e viteza...
Briceagul timpului mi se afunda in grumaz
curgand sunete la o abstracta diateza.

Mai ramaneti o clipa, mai intarziati un minut,
Saruturi, albastru, oameni, voi umbre...
Sacrificati viitorul fad unui trecut
facand giumbuslucuri si tumbe.

Oh, alergati, voi alergati
cu pasi volatili inspre maine.
va implor: opriti-va, contemplati
la verdele ierbii si latratul de caine.

Toate se misca atat de repede, ah
istorii, zile, destine, apusuri si carne,
Cum, cine, unde, ce...
O, tu, opreste-le Doamne!