Femeia a venit, mi-a așezat sărutul în palmă și a plecat.
Ce vrea să-nsemne gestul ei? m-am întrebat.
S-a instalat pentru eternitate-n mâna caldă ,
Lăsând amprenta buzelor fierbinți pe pielea-mi fadă.
M-a obligat, tot restul vieții, să stau cu palma-ntinsă,
Să nu lovesc, să nu salut, să nu o las atinsă,
Să nu-nchid pumnul, de teamă să nu-i strivesc sărutul.
Să nu ofere palma mâinii, altei femei alintul.
Nu mai e mâna mea, e a ei, îi aparține,
O simt cum se transformă; trup de femeie-n mine.
Am să pornesc s-o caut și-am s-o rog cu teamă,
Să-și termine lucrarea ce a-nceput-o în palmă
Si să-mi sărute trupul , să-mi schimbe și credința
Dar să-mi inunde eul, să-mi regăsesc ființa.