O femeie cu stele pe umeri
intra in odaie
stinge lampile, fluturi,
croseteaza in parul unei pisici
care toarce veri rozosine
coboara in pat cu gleznele ca in ape
tavanul o priveste cu ochii de nuferi
la fereastra isi atarna in catarg o ultima noapte
ciorapii cu timbrul unei scrisori nedeschise
in somn isi azvarle cordonul ombilical peste umar
Gura ei miroase a lapte,
gura lui plina de stele nemestecate,

o femeie a ramas
cu umerii goi.
Vine bruma.