Muncește din greu din zori până-n seară
Bătrânul țăran duce întreaga povară,
Trebuie să-și hrănească copiii și să-i crească
Să aibă grijă de ei, să-i omenească.

Muncește continu fără odihnă
Muncește, visează și speră să vină
Vremuri mai bune, mai bogate
Să aibă pentru copii mai multe bucate,

La el în suflet bucuria persistă
Chiar dacă uită că el mai există.
Mâinile-i sunt aspre și urâte
Făcute parca pe copii să-i ajute.

Și seara pe cer risipa de stele
Se joacă în palmele tale.
Þărane român cu sufletul bun
Trezește-ți copiii, sa mergem la drum!