e o tristete nebuna in toti si in toate,
se plang oamenii la porti, pe inserate,
se-aud tipete straine in noapte
cand numai tinerii, tristi si ei, se mai duc la serate.

e o tristete nebuna in mine,
un dor nebunesc doar de tine,
tot ce vreau este sa ne fie bine,
dar vorbesc singur, ca nu am cu cine.

e o tristete nebuna in cartile toate,
se plang litere aflate pe moarte,
se-aud ultimele rasuflari indoliate,
si nu vede nimeni cum trec dincolo de moarte.