Nu cunosc nici un cuvant care sa-mi descrie gândurile.
Nu știu care ar putea fi rațiunea de a fi. Nu stiu nici măcar cine sunt.
Nu stiu de ce nu m-aș opri chiar acum ca să-mi număr fracturile
pentru a-mi linge sângele ce înca nu mi-a țașnit din vene
și pentru a mă culca în cuibul Þepeniților de Veghe.

Mi-aș dori să mă numesc Destin
pentru a imi da întâlnire
cu domnișoara Festin
în cartierul visurilor mele.
Dar numele meu este Tăcere
Iar viața-i doar o scurtă Adiere.

Notă : Adierea țepeniților, 2004.02.12