Plutesc pe cer
ca un zmeu
ridicat de o copilă
ce aude din nastere
mă mușcă de ochi
toate cometele
ce îsi poartă la piept luminile
culese din nu stiu ce galaxie de îngeri pensionari
sunt jar pe literele veninoase ale vetrei
I-ul din iubire s-a spart demult
cu zgomot de pardoseala
pieptului tău șezând răstignit
între doi tâlhari