încăpeam cu toții în burta acestei dureri
când ne era teamă, desigur cântam
uitam mereu cuvintele
întunericul sfâșia tot a doua clipă, cea fără soț
toate acestea ni se păreau străine eram stingheri
privindu-ne goi nu ne mai recunoșteam rănile
până la urmă eram întrebați
semnam pentru orice eventualitate indescifrabil
nu știa nimeni

când ne era teamă, desigur cântam
uitam mereu ce ne mai suntem
nu știa nimeni
nici Noi nu știam