O fosta albie uscata e fara apa,
o piata cu bani, dar fara o sapa,
o statuie e fara nici o amintire,
o ceata de copii fara o uimire.

O gloata impinsa spre ocean,
o mama cu o lacrima, in geam,
o mai ating cu o trista suparare;
o pun rugaciune pe o lumanare.

O trupa de rapsozi mai au o lira,
o folosesc dar nimic nu-i mira,
o melodie se pierde intr-o ploaie,
o acopera un racnet de butoaie.

O luna de cadouri doar sintetice,
o zi cu operatii numai estetice,
o saptamana a dat facerea lumii;
o clipa va vindeca toti nebunii ?