cum doar seifurile mai sunt încercate
de mâna și urechea spărgătorului
mă-ncearcă azi un gând de libertate
cu hoții la ușa dormitorului

să dea năvală toți la așternuturi scrise
furat să fiu de vârsta ce-mi uneltise totul
și nu voi reclama poliției din vise
că am rămas mai tânăr, păstrându-mi astfel locul

prădat de întâmplări cu șoapte arse-n carne
voi fi un simplu vers ce nu și-a găsit rima
sau poate un poem purtat din palme-n palme
răspunzător de taina care ascunde crima

am fost cât pentru toți cei care-au vrut să fie
o stare de iubire pătrunsă-n răni adânci
și-n mine versu-acesta încearcă să mă scrie
cum florile de colț scriu viața printre stânci.