Începusem să iubesc soarele
Și să alerg nerăbdător cu el spre zori.
Cerul era verde…
…Iarba, albastră
Și inima un buchet de fluturi
Cu pleoape scăldate în marea de stele
A lunii.

Apoi ceasul a stat la ora expirării
Ca o minune să moară în trei zile
Și să nu învie iară.
E poate timpul ca soarele să se stingă
Și alergarea să se frângă în fum,
E timpul ca cerul și iarba
Să fie iar cum au fost
Și buchetul asortat cu grijă să se destrame
Ori să se sfarme
Veșted.

Doamne, trimite un înger ori trimite o piatră!…
Aștept tulburarea apei să-mi vindece sufletul.

24 ianuarie 2001