S-au răvășit secundele prin nori
Clepsidrelor cu zorile de minte
În torțele cuvinte, precum în candelabre sori
Prelinse picături din harul celor sfinte.

Destăinuite-s rugile cu lacrimi
ÃŽn mitra nemuririi pietre vii
Se împletesc cărunt potecile de datini
Din pironite mâni de liturghii.

Pământ cu frunte de ozon, făpturi
Desprind cu stele rânduri
Întârziind în trâmbiți de apoi
Corola timpului de gânduri.

Senine de sfințenii în ziduri de năvod
Miresmele de brad îmbălsămând în cruce
Cu ape-n busuioc curg stâncile de rod
Cu muntele Sion, Taborul ce străluce.

Din pironite mâini de rugăciune
Pogorământ cu ceruri, întru cânt
Cu demiurgic suflu Betleemul
Respiră stelelor, în porți de duh, Cuvânt.

Ne este închinarea, în scutec de sfială
Să păstorim Luminii cu ape vii de fii
Colind în smirnă și tămâie, heraldice de aur
În alfa și omega, veșnicii.