havuzurile dorm înspăimântate
sub cerul ca o boabă de piper
și-așteaptă vieți,și-așteaptă morți în rate
de la un zeu habotnic și stingher

se lasă peste zări o noapte bleagă
tăcerea smulge sufletul din noi
cerul și-adună stelele-n desagă,
lumea e-o declarație de război

și-ncepe iar să plouă ca-n poveste
cu mateloți diformi pe scuturi dulci
și fără-a prinde nimeni chiar de veste
în cada cianurilor te culci

pădurea doar mai freamătă a pace
prin biblioteci dorm șoarecii expuși,
morții conjugă verbul a reface,
cei nou-veniți sunt una cu cei duși

5 iunie 2004