e sfarsit de lume undeva
pe vreo coaja de mar
pe vreun fir de iarba
ia uite cum se grabesc oamenii
cum isi culeg din suflet firmiturile
hartiile sifonate
regretele fumagande in forma de toamna
au sa-si faca din ele un zmeu
inaltat noaptea prin fumuri grele
ca sa-l injunghie stelele intre coastele-i fierbinti

e sfarsit de lume
pe obrazul tau
mi te-au rastignit sanzienele intr-o noapte polara

e sfarsit de lume
si s-au adunat cu totii sa priveasca
baletul dansatoarelor oarbe
ca sa stie c-au vazut
tot ce era de nevazut


nu-mi ramane decat sa ma ghemuiesc intr-o lacrima
sa alunec in graba
si apoi sa ma usuce vantul
uitandu-ma pe-o ramura
ca sa miros copacii
atunci cand cred ei ca nu-i miroase nimeni