Să mor, iubite, pe trupul tău de metal
Să-mi ințepe moartea ochii albi cu venin si otrava.

Să mă cauți printre sicrie, să-mi săruți rănile
Să ne moară cenușa prin pustiuri de noroi.

Dar nu mor , incă mai simt respirația ta bântuindu-mi venele.
Și îți iubesc mai mult toate rănile, iubite,

Iubesc fără raspuns chiar și moartea din tine
Și sângele tău mă cheamă
Printre mocniri de intuneric mi se face dor să-ți strivesc suflarea, mi se face dor să mă ucizi uneori.,.

Da ,iubite , incep să mor,
Să mă cauți ,totuși ,printre sicrie...