Dorinte si amintiri

de Gorunescu Lidia Carmen





As vrea sa ascult Bach la Biserica Neagra din Brasov, interpretat sublim de Hans Eckart Schlandt .In sunete de orga sa plutesc cu acel sentiment de solemnitate inaltatoare .Sa ma detasez de trecut, de present, de toti oamenii acestia care ma impresoara, ma depasesc, imi arunca priviri pasagere si prêt de-o secunda curiozitatea lor imi rascoleste maruntaiele.
Simt un gol in stomac Aceasta senzatie persista si dupa ce fiinta mea este parasita de prezenta lor grabita si indiferenta.
Ce minunat e sa asculti Bach, cantat la orga, intr-o biserica.! Religiozitate? Da. Nu-I oare viata o religie de la a carei dogma nu trebuie sa derogam? O traim fiindca ne-a fost data, dar nu trebuie s-o cercetam
.Daca am cerceta-o cu luciditate, nu ne-am izbi oare de incertitudini, incertitudini, incertitudini?
…Ce minunat e sa asculti Bach intr-o biserica! Dorinta cuibarita intr-un crampei de memorie…
Eram pasagera prin Brasov, prin al douazecilea an al vietii mele. Rasfoiesc jurnalul si, intocmai ca in romanele lui Proust, ma imbratiseaza suav si tainic aceleasi trairi.
In sufletul meu expansiv copilaria mai bantuie inca….
Dorinte frumos asezate, pe crampeie de amintiri, ca intr-un galantar,
Mi le ordonez, imi sterg cu dosul palmei fruntea, pentru a le nivela marginile: sa ascult Bach- dorinta.; eram pasagera prin Brasov, intr-o zi mohorata de toamna aramie-amintire.