Ce fericită-i Piatra mică
Umblând pe Drumuri singurică,
Nu-i pasă nici de Cariere,
De ce se Cade și se Cere.
Veșmântu-i - Univers fugar
De-un cafeniu elementar;
Ca soarele - ea nu depinde
De nimeni - singură se-aprinde
Și Absolutul împlinește
Și simplu - cum o fi - trăiește.