Dormeau generații întregi de ingrați,
Și cântau morții la fluiere de os,
Improvizând note și contemplându-l pe Brahms.
Susură apele a jale și fum,
Și sicrie se-adapă din izvoarele reci,
Lăsând în urma lor cratere imense.
Stafii se confundă cu femei,
Iar bărbați se săruta în oglindă.
S-au aprins luminile în blocuri.
Noapte bună, cimitir străvechi !