îmi adâncesc privirea în nocturna panoramă,
Luna se oglindește în lacul de poveste,
poartă pe creștet înstelată năframă,
își revarsă iubirea peste câmpii și creste.

m-aș arunca în marea unde se scaldă,
să o cuprind în brațe să o dezmierd,
să îi arăt dragostea mea caldă,
visul ce mi l-a oferit nu vreau să-l pierd.

nu lasă întunericul să mă pătrundă,
nici tăcerea mult mai grea ca plumbul,
strălucire așază peste bucuria rotundă,
sufletului meu îi întregește nimbul.

îi exprim venerația cu sclipiri de rubin,
cu lumina-i blândă gândurile-mi combin.