Regina de pe Marte în roșu s-a-mbrăcat
Și la toți bărbații le-a dat șah mat,
Ei joacă la rece fără nimic inteligent sau adevărat,
Ei cred că o domină, că o subjugă, până la capăt,
Dar....

Regina de pe Marte în roșu s-a-mbrăcat,
Urâtă, în blugi ea ca de pe Lună a defilat,
Și ei o mințeau c-ar putea fi frumoasă cu-adevărat,
Dar ea știa, în sinea ei, că e mai bine să fii ciudat,
Dar adevărat...

Doar ea făcea să fie mai caldă iarna cu adevărat,
Doar ea dansa pe gheață până la capăt,
Și lumea o privea, și nu-nțelegea niciun bărbat
Câtă nevoie de libertate avea, cu adevărat...

Într-o lume care arde cărțile deja,
Și le transformă-n AI-uri, să fii regină ca Thoris Dejah,
E deja un mit, și cine o va proteja
Pe ultima cititoare de semne-n coajă?

Misterul meu e limpede: imposibil de-mblânzit,
Vrei un joc cu mine? Durează la infinit,
Pentru că vei fi primul lovit, primul rănit,
De zidul ridicat de ei între noi ca un mit...

Luna-ncălzită de soare, când e plină,
Născută-n mijloc de furtună,
Mai degrabă fug de cunună,
Și aștept câștigătorul senină...

Ei nu știu nimic de muzica sferelor,
Sunt ignoranți, și unii chiar tâmpiți, dar în decor,
Mai apare cineva care știe ceva, și-atunci la omor
Mă gândesc de mai multe ori dacă să o fac sau să zbor....