Îți iubesc trecerea,
fragilitatea,
tăcerea
și cuvântul...
și dorința
de-a mă iubi mereu...

și nu-mi mai pasă
că trec ca o frunză,
când dragostea ta
mă poartă pe brațe,
ca pe-o regină...

și mă adoră...

Ce mă doare
arunc din mine plângând
și ce-i frumos
trag adânc în piept,
să-mi însoțească
veșnicia măruntă.


Ciclul: Minunea de a fi
21 August 2006