Intre respiratiile tale atat de reale
in seara asta
mai visez o iarna
cu nasul turtit de geamul rece
cu irisii-n florile de gheata
privind orizontul inseninat
dincolo de cocorii rataciti…
Lungesc un gand in cautarea paturii
vorbelor tale mangaietoare si calde
sa nu stranut…
O lacrima se reazima de-o geana tremurand,
cu tampla-n palme de ganditor albastru
gandesc ca iarna asta-i adevarata
daca s-au asternut fulgi de dor in suflet