|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 1373
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-06-04 | [This text should be read in romana] |
- Noi doi am fost o treaptă spre niciunde
Cu poticniri de sensuri și-ntrebări, Lumina din potir ne poate-ascunde În întuneric fără remușcări. La capătul de sus al inocenței, Copii stelari țintind spre orizont, Am căutat esența existenței Și am luptat cu demonii pe front. Atât aplomb și-atâta nebunie, Curajul de-a-ncerca să reclădim Din eșafod o altă temelie Pe care n-avem dreptul să murim. - Noi doi suntem legați de-un fir albastru Desprins din vers, deloc întâmplător. Am sprijinit tot cerul pe-un pilastru Să fie mai aproape când mi-e dor De lumea-n care locuiești, femeie... Războaie s-or mai duce, însă eu Capitulez sau lupt pentr-o idee, Nu-s nici zelot, nici nu devin ateu, Dar cred în fericirea mea cu tine, Și am curaj de-a creiona sublim Un vis tabu ce știu că-mi aparține, De-aceea n-avem dreptul să murim. Liliana Trif & Ioan Grigoraș
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy