|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 36
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-05-26 | [This text should be read in romana] |
*Să o lăsăm să moară*, i-am spus mamei
și nu știam dacă vorbesc cu păcat. Mama nu m-a aprobat, nici nu m-a contrazis, dar a încetat să-i mai pună apă. E vorba de orhideea de lângă geam, care începea să înflorească de dinainte de Crăciun și dădea flori până în iunie. Acum când mai are doar o frunză galbenă nu vreau să o mai chinui. O absolv de obligația de a-mi dărui flori. Când bunica se apropia de sfârșit doctorul ne-a anunțat că nu mai e nimic de făcut. Atunci am înțeles cu adevărat ce înseamnă* Să o lăsăm să moară*. La înmormântare am stat singur, N-a venit nimeni să mă consoleze., priveam în gol spre lopețile groparilor. Noroi și zăpadă. Noroi și zăpadă. Cei din jur au înțeles că vreau să-mi port singur amărăciunea. Lacrimile de atunci au devenit ridurile mele.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy