|
agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
|
|
| |||||
| Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial Mundart | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Amphibien - Dystonie Kontakt |
Kommentare der Mitglieder
Leser: 1553
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-11-18 | [Text in der Originalsprache: romana] |
Oasele nostre
mult umblătoare se cred păsări călătoare. Se duc şi se întorc după Toamnă, nu se mai satură de cer cu lună plină, mireasă portocalie, deopotrivă regină, prinsă-n horă cu stele pe muzici de şoapte, adieri şi stropi. Să tot îngropi şi să dezgropi zvâcniri, priviri, amintiri. Până când, poate vag amuzat, poate doar plictisit, sigur solitar, Meşterul Sticlar, fabulează şi le modelează în clepsidre. Prin care curg, adunate, urzite, răsturnate, asfinţite cupole de lumină violacee, laolaltă cu mozaicuri suspendate, de vânt tremurate. Frunze-aripi, ramuri-stoluri, din verde partizan, galben stăruitor, roşu febril, maroniu târziu şi tot neamul lor cel foşnitor. Ȋnaintăm aşa o vreme, încrezători în clepsidrele noastre luminiscente, până târziu, până la Marginea de întuneric, tăcere şi frig care, într-o bună zi ori într-o noapte bună, le transformă iar în oase umblătoare, gata pregătite de interpretări pe hârtie în Cabinetul de Ortopedie.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik