|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Renaștere Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 18
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-05-29 | |
Povara cea mai grea pe care o purtăm
Este povara clipei pe care o trăim. Mai grea decât lumina ei nu poate fi Nimic din ceea ce ne e dat să fim. Din fiecare strălucire-a ei ne cresc În carne umbre din întunecate căi. Nu este nimeni acolo unde se-adâncesc Întinderi căutate de lumina ei. În tot ceea ce suntem și dorim Să devenim prin firea cărnii noastre Nimic mai dureros nu am putea să fim Decât flori crescute în glastre. Ca munții care prin pietre curg, Ca apele din care mări se-adună, Povara cea mai grea pe care-o ducem Este tumult zămislit greu din humă.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate