|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Fiecare femeie Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 14
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-07-18 | | Vara de ești în parc Și seara s-a lăsat Nu poți să stai liniștit Că țânțarul te-a și ochit. Cu un bâzâit ușor Te pișcă de picior Unde te-a pișcat O bubă ți-a lăsat. Te scarpini de zor Că te mănâncă îngrozitor Dar țânțarul însetat Din altă parte te-a pișcat. De l-ai văzut Unde s-a așezat N-ai mai așteptat Și iute o palmă i-ai dat. Unde l-ai articulat O pată de sânge ți-a lăsat E sângele tău Ce l-a supt vampirul cel rău. De atâta scărpinat Pleci acasă supărat Că ești tot pișcat Și n-ai mai rezistat. Țânțarii tot te-au asaltat Că erau înfometați Din acest mic război Au căzut mulți țânțari eroi. Dar e mai rău Seara când te-ai culcat Și lumina ai stins-o Țânțarul te-a și atacat. Bâzâitul lui e enervant Pișcăturile-s supărătoare Și până nu ai scăpat de el Nu te poți odihni defel. Acești mici vampiri De se fac stropiri Oamenii sunt mulțumiți Că ziua se trezesc odihniți.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate