cineva se joacă de-a baba oarba în propria viaţă
în propriul vis, alăptat la sân dintr-o lume cu multe străduţe înguste
cineva are multe jucării_opţiuni pe care şi le trece printre degete
pentru că visează foarte mult acelaşi vis
pentru că ştie cum să-l viseze
doar ca să se afle în treabă dar să nu facă nimic
potrivit pentru sine
doar să se vadă bine din afară
ce umbre înguste uscate la soare
cum ai înşira pe o aţă ceruită minciuni
rotunde şi colorate, în vreme de post
(din cauza regulilor oamenii nu ştiu să viseze prea bine dar
nu-i poţi interzice cuiva să-şi închipuie,
obişnuit să zboare ca un fluture, din floare în floare)

***

în fiecare zi i-ai râs în faţă de îndrăgosteală, ai râs de faţă cu EL
tu, o fiinţă atât de impunătoare
(părelnic, doar din afară; pe dinlăuntru imaturitatea doare)
şi în repetate rânduri ai râs de celălalt
apoi EL a fost convins că ai nevoie de o doză de vulnerabilitate
bună să-ţi croieşti din ea o rochie vaporoasă, o rochie roşie
şi ţi-a dat să iubeşti fără să vrei, trăgând de o linie_dintr-un punct, pur şi simplu
(cu un creion negru cu mina de grafit, bun de însumat şi altceva, nu doar bani)
de parcă ai fi vrut să tragi cu o ciutură de lemn toată apa rece dintr-o fântână fermecată
ce vreme de secetă, Doamne al meu

***

mai apoi sufletul ţi s-a umplut de tăcere şi de uimire
ca un balon de culoare roşie, umflat prea mult cu heliu
şi nu ai mai putut vorbi pe un ton potrivit
şi nu mai puteai vorbi decât cu ochii, aprinşi puţin
puţin ieşiţi din orbite
din cauza acelui preaplin de tăcere care împinge
cum o sarcină la termen setea
dintr-o dată setea şi foamea primului sunet
sunet din sunet de plin
cu gura ta mică deschisă atât de rotund
cum primul sărut cu lumea
sedusă pe ascuns

***

odată am adormit în linişte
lângă tine, sau doar mi-am închipuit
apoi m-am trezit singur, abandonat în ochiul unui vulcan
din zona Buzăului, pentru că te simţeam brusc
când alunecam, înspre destin
şi simţeam cum îmi curge mir peste creştet
din rotula unei lumi fermecate
acolo unde totul se măsoară cu inima
cuvinte din cel an, chiar
până la un kilometru de cuvinte
ca şi cum ai fi ştiut să intri când ai vrut tu în viaţa mea
fără niciun nume şi doar ca să te joci
dar sufletul ţi s-a schimbat, lumea s-a schimbat
o simt în gustul apei, o simt în aer
am simţit-o în pământ, abia după ce am muşcat
abia după ce mi-ai călcat în picioare inima