|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Fiecare femeie Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 13
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-08-16 | |
pădurea îmi întinde ramuri peste suflet,
cu sevele ei dulci zilnic mă hrănesc, freamătul ei puternic ca un vuiet, pare atât de real, de firesc, de omenesc. pe țărmul de vis construiesc castele, din pietre de nesomn și din cuvinte, noaptea din turn să privesc la stele, ca la icoanele universului, sfinte. pe raze de lună să scriu poezii, mi-a atins inima cu noblețea-i regală, ea transformă în lumină erezii, peste lume așază aură maternală. contopită cu pădurea plină-s de fantezii, sub scoarță păstrez iubirea ancestrală.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate