agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


Vizionări: 3 .



Inventar de drumuri
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [JD.Atthena ]

2026-09-13  |     | 



Am purtat halate, căști, legitimații,
am învățat limbaje pe care alții le numeau carieră.

Am locuit în clădiri reci,
printre cabluri, servere și lumini care nu dorm niciodată,
și am învățat că uneori mașinile sunt mai previzibile decât oamenii.

Dar seara,
când se stingeau ecranele,
rămâneau întrebările.

Întotdeauna întrebările.

M-am înscris la facultăți
cum alții își cumpără bilete de tren.

Nu pentru că nu știam unde merg.
Ci pentru că fiecare drum părea să ascundă ceva.

O cameră.
O ușă.
O parte din mine.

Am adunat diplome.
Unele au stat în rame.
Altele în sertare.

Niciuna nu a reușit să explice complet
de ce mă opream mereu la oameni.

La felul în care pleacă sau rămân.
La felul în care se reconstruiesc după ce cred că s-au pierdut.

Intr-o fotografie dintr-o viață care nu s-a întâmplat.
o fată alege din prima ceea ce iubește.

Nu o opresc vocile.
Nu o sperie viitorul.
Nu învață mai întâi să fie altceva.

Apoi închid sertarul.
Pentru că în fotografia aceasta, cea reală,
există și toate drumurile ocolite.

Toate greșelile, întârzierile.

Toate cărțile.si oamenii.
Cu milioanele de întrebări

Doar sper că nu am ajuns mai târziu.
Că am ajuns exact atunci când puteam înțelege.

Poate că unele destinații nu au nevoie de viteză.
Ci de viață.

Astăzi nu mai încerc să aflu cine aș fi fost.
Privesc în urmă la toate versiunile mele
ca într-un muzeu liniștit.

Le salut.
Le mulțumesc.

Și merg mai departe.
Cu buzunarele pline de chei
și cu mai puține uși pe care simt nevoia să le deschid.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!