|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 30
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-04-03 | [This text should be read in romana] | Eram două suflete pereche sau poate doar eu inventând din tăcere o fraternitate care nu respira. Te-aș fi purtat dincolo de nori, nu din iubire, ci dintr-o loialitate fără martori care se credea lege. Pentru tine eram doar o întâmplare care a crezut în ea însăși. Război n-a fost. Un război cere două voințe. Eu am rămas singur. Împotriva lipsei tale de formă. Îți vorbeam despre „noi” ca despre un lucru deja închis, iar tu răspundeai ca și cum nu fusese deschis niciodată. Am dat vise, ani, promisiuni — pe presupunerea că „frate” arde la fel în amândoi. Mi-aș fi dorit să mă vinzi. Chiar pe mai puțin de treizeci de arginți. Măcar ar fi fost dovadă că exist. Dar nici atât. Timpul nu judecă. Doar dezbracă minciuna până rămâne osul adevărului. În mine a bătut o inimă care te purta ca pe un nume. În tine eu nu eram lumină, nici întuneric — doar o absență care nu deranja. Iar când vei înțelege, nu va mai fi nimeni acolo să mai spună ceva. Doar liniștea rece a recunoașterii: că unele absențe nu dor… ci definesc.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy