agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


Vizionări: 3 .



Grig sau răbdarea țipând - Provincia II
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Bujoreanu ]

2026-04-30  |     | 



Grig ar fi vrut să o întrebe de ce nu l-a învățat niciun cuvânt românesc cât a fost mic, dar ar fi trebuit să țipe ca să-l audă Dada și i se părea o impietate. Așa că-i pupă mâna încă o dată, îi lăsă aproape toți banii pe care îi avea în portofel, își luă rămas bun de la Tache, întrebându-l în glumă dacă nu are chef de o trântă, că a cam ruginit de când a venit în provincie, apoi plecă.
La ieșirea din curte, toți puradeii și toate pirandele din sat stăteau buluc pe uliță să-l vadă. Nu recunoștea pe niciuna dintre tinerele curioase și, cum nu avea darul vorbirii, nu le adresă niciun cuvânt. Înaintă, privind în zare, spunându-și că nici numele lui Tache nu l-ar fi reținut dacă nu ar fi fost povestea cu balta și desele bătăi pe care le încasase de la acesta.
Se întuneca. Un cârd de ciori zbura cârâind spre lunca râului unde își avea cuiburile. Tuciurii țiganii și ciorile, tuciurie noaptea, tuciuriu și eu! gândea Grig. Zâmbi, amintindu-și cât de des fusese numit cioară din copilărie până acum; se obișnuise, nu-l mai deranja!
Cum drumul până în oraș era de câțiva kilometri, medită un timp la profețiile bătrânei și mai ales la tatăl său, de a cărui moarte fusese mult timp marcat, și pe care, copil fiind, o legase de prezicerile Dadei. Acum, gândind logic, își spuse: la război mor mulți oameni și evident din cauza armelor de foc!
Își aminti cum îl obliga maică-sa în copilărie ca să-nvețe chimie, biologie, fizică, iar el, pe atunci, se întreba ce-i trebuiesc lui toate astea, când poate să fie liber ca pasărea cerului? Acum, libertatea asta i se părea destul de tristă. Tanti Olga, mai diplomată, îl lua la mișto, fin, și-l făcea să învețe numai așa ca să-i arate ei că știe și poate: „Vai, puișor, dar tu chiar ai învățat să citești!”, „Lasă, dragule, nu te obosi, că astea nu-s pentru orișicine!”, „Ei, nici maică-ta nu a făcut decât școala medie sanitară, ce crezi că o să poți tu mai mult?!” Iar când vedea că el, câteodată, chiar o ia în serios și nu mai învață, îi recomanda niște stâni, pe Valea Prahovei, să se ducă acolo să mulgă oile sau la salubrizarea orașului, că, oricum, lucrează noaptea și nu o să-l ardă soarele! Când dorea să-l provoace la lecturi suplimentare, îi spunea câte un amănunt mai deosebit din viața autorului „Ei, și Spinoza a șlefuit lentile ca să se întrețină!”, „De nevoie, e bun și un butoi drept locuință, a demonstrat-o Diogene, dar în climatul subtropical, nu la noi!”



.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!